In memoriam poetul Grigore Vieru

Grigore Vieru si-a prezis moartea, intr-o poezie dedicata lui Eminescu

Legamint

Lui Mihai Eminescu

"Stiu, cindva, la miez de noapte
Ori la rasarit de Soare,
Stinge-mi-s-or ochii mie
Tot deasupra cartii Sale

Am s-ajung atunce, poate
La mijlocul ei aproape
Ci sa nu inchideti cartea
Ca pe recile-mi pleoape

S-o lasati, asa, deschisa
Ca baiatul meu, or fata
Sa citeasca mai departe
Ce n-a dovedit nici tata.

Iar de n-au s-auza dinsii
Al stravechii slove bucium
Asezati-mi-o ca perna
Cu totii codrii ei in zbucium"

Iata o poezie premonitorie a poetului basarabean, Grigore Vieru! Am extras-o
din "Antologia scriitorilor din Basarabia", aparuta in anul 2004, dar ea a
fost scrisa, se pare, cu mult timp inainte de anul 2004, pentru ca astazi sa
vedem in ea .."o exceptionala premonitie" si o poezie "testament". Poetul se
intorcea de la aniversarea zilei de nastere a lui Mihai Eminescu, atunci
cind a avut accidentul fatal, ce i-a cauzat "plecarea" din lumea aceasta.
Mesajul poeziei pare halucinant: "Stinge-mi-s-or ochii mie/ Tot deasupra
cartii Sale"! Si, iata, asa s-a intimplat. Grighore Vieru s-a stins
"deasupra cartii lui Eminescu". Dar, aceasta, nu pentru ca ar fi vorba aici
despre vreo intimplare, cit pentru ca Vieru transimte prin moartea sa un
mesaj: "LasatI cartea lui Eminescu deschisa pentru copii", caci "poezia lui
Eminescu ascunde buciumul, cintectul incredibil al slovelor stravechi".
Asadar, cu multi ani inainte de momentul "tragic", poetul Grigore Vieru isI
punea "legamintul" in cuvinte, pentru a-l implini acum. Moartea sa are un
scop maret; acela de a atrage atentia asupra nevoii de continuitate a
cintecului eminescian. Dorinta de a-l "transmite" mai departe pe Eminescu
este – de fapt – un "Legamant", care face ca ziua nasterii lui Eminescu sa
devina si ziua mortii lui Grigore Vieru. Aceasta legatura sioncronistica
extraordinara (caci Vieru este cel mai mare poet basarabean, iar Eminescu
este si va ramine mereu geniul poeziei romanesti) apare ca un mesaj, ce ne
este descifrat prin poezia "Legamant". Vieru pare a spune: Voi muri pentru
ca slova lui Eminescu sa fie transmisa copiilor"! Un asemenea deznodamint
incredibil apare astazi si pe fondul unei stari de spirit negative,
provenita din rindurile unor oameni de cultura, care incearca sa-l
demitizeze pe Eminescu sI, prin aceasta, sa rapeasca accesul copiilor din
viitor la "frumusetea" spiritului si a sufletului romanesc. Grigore Vieru"
isi implineste prin moartea sa (intr-un moment de aniversare a nasterii lui
Eminescu) legamintul exprimat in poezie; "Ci sa nu inchideti cartea/Ca pe
recile-mi pleoape"! Lasati cartea lui Eminescu deschisa, spune Vieru, care a
murit de ziua lui Eminescu. Este un mesaj incredibil in destinul lui Grigore
Vieru si in insasi moartea sa. Sensibilitatea extraordinara a acestui poet
de peste Prut, care ne-a incintat pe totI cu slovele sale pline de gratie si
de putere, nu putea avea alte surse decit acelea care au dat nastere sI lui
Eminescu. "Gena constiintei inalte" poate fi gasita sI regasita de catre
aceia ce-si pot inalta sufletul si mintea in tarimurile misterioase ale
ideilor, in tarimurile incredibil de puternice ale spiritului, capabil –
iata - sa lege intre ele destinele, evenimentele de viata, dar si puterea de
a le cunoaste pe acestea, cu mult timp inainte de a se intimpla. Poetii se
conecteaza la simboluri si la semnificatii care scapa omului de rind,
transmise - insa - din lumile cele mai pure ale constiintei. SI constiinta
romaneasca, profund ancorata in sufletul lui Vieru, ne transmite prin el ca
"n-avem voie sa inchidem niciodata cartea lui Mihai Eminescu"! Ce destin
minunat, ce frumoasa sI minunata existenta a fost Grigore Vieru, a carui
morte devine "mesaj national" "Nu inchidetI cartea lui Eminescu"! Este
"cartea" ce s-aseaza "ca perna" intru odihna eterna a lui Grigore Vieru, asa
cum singur a prezis. Dumnezeu sa-l odihneasca in iubirea sa infinita!



In Memoriam: poetul Grigore Vieru

Mesaj de la Editura ForYou